cine traieste in locul nostru?

un altul merge la scoala in locul nostru,
un altul semneaza condica,
se casatoreste ori divorteaza,
ne creste copiii si ideile...
un altul plange cand disperarea
pare sa fie mai profunda
decat curajul dobandit
si tot un altul are puterea
sa se bucure de micile izbanzi..
doar cand plecam celalalt ne paraseste
si atunci aflam totul
despre ce nu mai are sa fie.

viziteaza, te rog, si

http://www.capella.ro/

si publica acolo, daca vrei, un articol, un gand, o idee...

stat,degeaba

statul ne invata sa alergam
dupa doua salarii,
sa risipim viata pentru a dobandi
avere
si din averea dobandita
sa-i platim taxe pentru invatatura.
daca am gasi ceas de tihna
sa talcuim gesturile vietii,
am vedea cum intinde statul mana
ca sa primeasca,
si cum existenta o intinde,
ca sa daruie.
si poate am intelege si ne-am opri...

asteptand pensia

parintii ne ajuta sa incepem

batranetea de tineri,

ca sa putem fi de folos

iluziilor de care ei

s-au lasat folositi...

si sa ajungem mai repede

sa nu mai avem

iluzii si pasiuni...

viziteaza, te rog, si www.capella.ro si publica acolo, daca vrei, un articol, un gand, o idee...

infrangere si biruinta

numai cel de-a pururi infrant
nu asteapta corabia
care sa-l indeparteze de
nefericirea vietii...
dar in cine altul isi gaseste viata
radacini mai adanci si frunze
mai doritoare de lumina
si caldura
daca nu in cel care stie totul
despre intuneric si frig?


viziteaza, te rog, si www.capella.ro si publica acolo, daca vrei, un articol, un gand, o idee...

cunoastere si intelegere

cunoasterea nu inseamna putere
ci iluzie; -iluzia ca stii.
adevarata putere e tocmai in cel
care scapa de iluzii,
care intelege;
si totusi nici el nu e puternic
daca intelege si nu traieste
dupa intelesul dobandit...



viziteaza, te rog, si www.capella.ro si publica acolo, daca vrei, un articol, un gand, o idee...

unde nu poti sa ajungi

poti sa ratacesti pe mari
cautand ceea ce iti doresti,
sau poti sa te infrupti acum
din bucuria a ceea ce ai.
dar toate se termina pe aceeasi
corabie care se scufunda,
unde nu mai conteaza
de esti intelept sau nebun
ci doar daca poti sa inoti
pana la o insula apropiata...


http://www.capella.ro

despre rodul intelesului

ajungi o varsta cand un colt
de strada
iti spune mai mult decat toate
evangheliile lumii,
decat toti preotii,profetii si politicienii
la un loc;
si uneori te gandesti
daca nu era mai bine
sa nu iti spuna nimic...

despre refugiu

daca te ascunzi intre patru pereti
primesti lumina si
plata de la acestia...
de cauti refugiu undeva,
in afara lor,
afli de ce iti doresti atat de mult
sa te ascunzi dupa ziduri,
sa stai departe de furtuni,
dar privindu-le pe geam
sa visezi
ca le infrunti...

despre mai multe feluri de zbor

cand esti tanar,
te pregatesti de zbor,
crezand ca el iti daruie tot universul;
si pe masura ce primesti
raspuns la sperantele tale,
gasesti in mers
intelesuri pe care nu le banuiai,..
afli tarandu-te
cata cunoastere ascunde
o iluzie pierduta
pentru totdeauna...

in afara vietii?

si nimeni nu vrea sa creada ca tot
ceea ce vedem ,percepem si intelegem
din realitate e atat de mult
o reactie chimica,
o leapsa intre molecule si mediatori;
nimeni nu a pictat pe iconostas
acizi, proteine nucleare ori sinapse,
dar in templul lor traim
si de la ele avem si ingerii
si sfintii
si pe Dumnezeu.
mandria ne face sa ne credem altceva...
frica ne condamna sa ne credem mai mult...
si totusi nimeni nu poate fi in afara vietii
nici macar moartea insasi...

exista moarte dupa moarte?

daca iei o statuie de piatra si o spargi cu ciocanul,
statuia mai exista?
pe de-o parte ,da,ca o amprenta lasata undeva
in timp,in univers...
pe de alta parte ,nu,
e doar un material din care sa formezi alte statui...
isi mai aminteste acest material
ce a fost?stie , fiind inca statuie, ce va fi?

despre fructe

se intampla sa fie un timp pentru culesul fiecarui rod;
in copilarie culegi roadele jocului si ale inocentei,
mai tarziu,fructul mistuitor al indoielilor si ispitei.
in puterea zilei te indestulezi cu resturile de la cantina stapanilor
si spre seara in amurg
iti e indeajuns doar sa-ti amintesti
de vremea recoltelor apuse.
cand si cand mai gasesti poame
dintr-o iubire fara inceput si fara sfarsit,
la care destinul te-a ancorat pentru o clipa
si rodul acelei clipe a trait, in locul tau,
fara sa-ti spuna,
o viata intreaga...

simbioza

in fiecare mugure abia inlastarit
creste si un arbore batran,
intr-atat de batran
ca nimic nu pare sa-l mai mahneasca
mai mult decat gandul
ca nimic nu-l mai poate
mahni.

puii pamantului

cei care vin nu stiu despre pradatori,
nu stiu despre boala,paralizie,foame,
nimic despre frica,disperare,ura;
ei vin pur si simplu sarbatorind
bucuria existentei...
si pleaca
fara sa-si mai aduca aminte nimic
despre ea.

presa de partid

un prieten m-a intrebat de ce nu limitez accesul comentariilor la insemnarile mele...
pentru ca sunt in viata ,i-am spus,
si in interiorul acestui mister
nu exista cenzura ,ci explozie si diversitate,
si cel mai pretios dar al existentei
este constiinta individualitatii
si bucuria de-a o accepta.

umbre

m-am intors sa privesc doua umbre

care treceau pe langa mine.

erau vii cresteau odata cu soarele

dupa cum se rotea el ,

dupa cum se gandea el sa ofere lumina,ori intuneric

erau vii si miscatoare ca nisipurile ,ca vantul,

dar ancorate printr-un blestem

de doua trupuri abia putincioase.

galaxie de macese

lucrurile sunt deopotriva ceea ce ne imaginam noi despre ele si ceea ce sunt.
din inchipuirea noastra ele pierd pe de-o parte ceva din sicitatea lor launtrica ,iar pe de alta parte dobandesc o farama din bogatia luminii noastre.
in fata acestui mister oamenii devin egali,nici nu mai conteaza intelepciunea sau ignoranta,caci lucrurile primesc prin gandurile oricarui trecator ceva ce vesnicia lor nu ar avea altcumva cum sa atinga:
putina viata.