stat,degeaba

statul ne invata sa alergam
dupa doua salarii,
sa risipim viata pentru a dobandi
avere
si din averea dobandita
sa-i platim taxe pentru invatatura.
daca am gasi ceas de tihna
sa talcuim gesturile vietii,
am vedea cum intinde statul mana
ca sa primeasca,
si cum existenta o intinde,
ca sa daruie.
si poate am intelege si ne-am opri...

ideologii

la fiecare colt de strada se afla
un profet,
un guru, un politician ceva,
tehnocrat,sociolog,analist ...
pregatit sa ne vanda iluziile
care pe el l-au cumparat.
iar noi,
rapusii fiscului si ai vamilor bisericesti
sa ne risipim destinul,viata,identitatea,
laudand elocinta unui invins...
unui vandut...

despre contribuabili

se spune ca singurele lucruri
de care nu poti sa scapi sunt:moartea si impozitele.
nu e doar un banc oarecare,
e o minciuna construita abil de slugile statului
pentru a-i amplifica puterea.
statul e crescut pe frica si ignoranta,
frica e un instinct,dar ignoranta poate fi educata.
nu statul construieste drumuri, poduri,orase.
oamenii le construiesc ;
cu banii lor,pe munca lor,cu viata lor.
statul isi ia doar un comision de protectie,
pe iluzia ca altfel nu se poate,
ca lucrurile vor fi asa pentru totdeauna.

productie si ignoranta

viata e risipita in lucruri
care nu spun nimic, care nu aduc nimic,
care te prind in vartejul lor infernal...
procent din vanzari, masina de serviciu,
abonament gratuit, titulatura pompoasa,
lucruri construite cu migala impotriva fiintei tale,
ca cineva, ceva,
o masinarie putreda, dar avida,
sa continue sa fie,sa continue sa produca
produsul intern brut
de suferinta al lumii...

istorie fara trecut

protejata de lozinci nationaliste,
istoria a fost dintoteauna o stiinta subtila
a manipularii maselor si
a upgradarii lor cu fatuitate,
drept carne de tun.
iar cei care o predau in scoli se angajeaza
din obedienta sau inertie,
complici
marilor scamatori ai timpului lor.

cetateni straini

drumuri, munti, interdictii,semne care te indeparteaza ,
care te pregatesc pentru altceva,
dar tot ce lucreaza afara impotriva noastra
creste din viata pe care i-o oferim noi.
suntem straini nu doar printre straini,suntem straini in camera noastra,privindu-ne in oglinda,cautand printre amintiri.
statul si biserica vror sa fim straini
pentru ca strainii au drepturi nesigure,
au drepturi limitate.

viata de apoi,acum

statul are contract cu biserica;viata de apoi mai atenueaza
din pragul nemultumirilor sociale,diluind revolutiile si revoltele.
oamenii traiesc in rostul lor,ingrijindu-se de roadele
sterpe promise de catehism,dar viata de apoi nu e
decat un truc rasuflat,o scamatorie de iarmaroc
in care unii castiga din vanzarea biletelor de intrare
si altii din cumpararea de iluzii.
Eu zic sa traim viata de apoi,acum,
si nimic nu ne mai poate amagii
si fura libertatea de a fi noi insine
in timpul tainic si generos al existentei;
al acestei exitente.

despre cusca

granita dintre interdictie si libertate
e totusi,foarte fragila.
ramanem prizonieri unor legi, unor hotarari de guvern,
unor constitutii,
pentru ca asa vrem.
ne copleseste frica de nou,
frica de puterea
pe care ne-o poate da
libertatea propriei noastre minti.