parintii nostri isi cresc copiii in custi,
iar custile devin ziduri catre parinti;
intre ei cuvintele ajung arme si
sufletele depozite de rastele;
nici nu mai sti cine e vanat,cine e vanator,
cine plange mai mult,cine uraste mai putin.
si parintii mei stau in custile parintilor lor
si intre zidurile cetatilor mele,
iar eu stau inchis in iluzia
ca sunt mai liber,
stiind mai mult despre custi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu