si de-am putea avea ,acum,pentru parintii nostri,
gandurile pe care le avem cand ei
pleaca...
si ei de ar avea rabdarea sa ne
priveasca
ca pe seminte ale existentei,
nascute sa zboare cu bataia vantului,
sa fie purtate de ape si rascolite prin
tarani
si nu drept niste bunuri personale...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu